Crearea de poveşti terapeutice este similară lucrului cu metafore,
unde se foloseşte un limbaj indirect, cu un nivel implicit de sensuri, creând
simboluri, imagini și senzații, din care ascultătorul efectuează o căutare de semnificații
relevante și conectează acele aspecte care permit modificarea sau descoperirea
de noi moduri de a vedea sau de a înţelege problema. Această caracteristică a
limbajului metaforic, de a fi o comunicare la diferite niveluri, permite conținutului
implicat să mobilizele persoana ca, în mod automat, să-și imagineze forme,
sunete, culori, imagini, să se contacteze cu relevantul din ceea ce aude şi promovează căutarea de alternative.
Astfel, povestea terapeutică este o strategie de intervenţie, importantă pentru
caracteristicile şi eficienţa ei în soluţionarea problemelor psihologice la
copii.
Mills şi Crowley (1986) explică modul în care, atunci când
se confruntă cu o
metaforă,
se activează emisferele cerebrale la fel ca în tranșa hipnotică, prin urmare la
povestirea unei metafore un copil intră în procesul neurofiziologic al transei,
făcând posibilă utilizarea procesului de hipnoză ericksoniană pentru lucru
terapeutic cu metafore.
Mills şi Crowley (1986) rezumă relaţia dintre metaforă şi
fiziologia diferitelor funcţii pentru fiecare emisferă cerebrală, după cum
urmează (există
dovezi că cele două emisfere au raportat mai multe activităţi, în funcţie de
sarcinile efectuate):
Emisfera
dreaptă răspunde la limbajul indirect, metaforic, imaginar, implicativ, contextual.
Procesează limbajul simultan, total şi implicativ.
Emisfera stângă procesează limbajul secvenţial, logic şi literal
Un om fericit
Cu mulţi ani în urmă , pe vremea faraonilor , într-o pădure veşnic înverzită , trăia un bătrân înţelept ce îşi făcuse o căsuţă din lemn pe crengile unui pom frumos mirositor . El era cunoscut în tot Egiptul , drept un om ce deţinea secretul fericirii veşnice şi pentru acest lucru mulţi oameni îl invidiau ...citește toată povestea
Veve și Riță
În pădure trăia o veveriţă , Veve , care de când era mică a trăit singură , pitindu-se pe sub frunze . Era fricoasă şi nu avea prieteni...citește toată povestea
O zi în parc
Ionuţ , un băieţel singur la părinţi , răsfăţat şi învăţat să fie mereu în centrul atenţiei , ieşea în fiecare după-amiază în parc cu jucăriile lui preferate...citește toată povestea
Mândrul şoricel
Într-o zi de toamnă , pe malul lacului s-au strâns toate berzele din împrejurimi pentru a se pregăti să plece a doua zi spre ţările calde . În tufiş stătea un şoricel , iar după ce ascultă discuţia berzelor îşi spuse în gând...citește toată povestea
Leo - cel știe tot
Când iarna era pe sfârşite , în pădure ultimele urme de zăpadă se topeau , crengile copacilor se încălzeau , iar printre firele de iarbă ieşeau primele floricele ce vesteau primăvara ...citește toată povestea
Viermișorul Merlin
A fost odată un viermișor pe nume Merlin, care trăia într-un tufiş verde, luminos și luxuriant. El a fost acolo din copilărie unde a învăţat să se cațere, să se ascundă de ploaie pe frunzele tufișului și unde putea mânca și savura cele mai gustoase plante. ...citește toată povestea
